Hans Piffrader (Tluses 1888 – Bulsan 1950). Notes biografiches
Hans Piffrader nasc a Tluses tl 1888. Dal 1906 al 1911 frecuenteiel la “Staatsgewerbeschule” a Dispruch, dal 1911 al 1915 studieiel scultura tla Cademia de Viena. Dal 1915 iel mpenià a cumbater cun l segondo regimënt di Tiroler Kaiserjäger sun la front meridiunela. Do che l ie unì cungedà per malatia dl 1918 stlujel ju si furmazion artistica tla Cademia de Viena cun i prufessëures Edmund von Hellmer y Josef Müller.
Dl 1923 giapel la prima ncëria publica, l monumënt ai Kaiserjäger sun l Bergisel, dlongia Dispruch. Dl 1924 vëniel de reviers a Tluses. L fej viages de stude a Paris y ti Paejes Tudësc. Dl 1925-26 tòlel pert ala mostra Tiroler Künstler che vën prejenteda te set ziteies tudësces y ti medemi ani fejel l monumënt per la curtina di tumei de Gelsenkirchen.
Dl 1931 vàl a sté a Bulsan. Tlo àl cuntac cun l sistem artistich urganisà dal regim fascist che, scebën che l ne nterferësc nia tla cuestions stilistiches, cëla mpo de cuncuisté l cunsëns di artis? ti pitan pusciblteies bën urganisedes de mëter ora si lëures te mostres, urganisan premiazions y ncëries de lëur publiches. Piffrader, che à bele mustrà si opres pra la Bienales de Bulsan tl 1922 y tl 1924, tol nce pert a chëstes dal 1930 al 1940 y l vën premià de plu iedesc.
Tl 1932 devënta Piffrader cumëmber dl Sindacat fascist di artis?. L tol pert a si mostres a Trënt (1937) y a Padova (1939) y ala mostra mpurtanta di artis? sudtirolejes y trentins a Roma tl 1938. N chëla ucajion ti scinchel a Mussolini na reproduzion tl pitl dl relief Veni, vidi, vici, fat tl medemo ann per l Istitut Tecnich “Cesare Battisti”, che reprejentea la desfata dl lion de Giuda, simbul dla venciuda sun l’Etiopia.
Tl 1939, l ann te chël che l vën numinà “Cavaliere”, fejel l relief sun la fassada dla Cassa de Sparani, y l giapa la ncëria de fé l relief sun la Cësa dl Fascio, sun chël che l laurerà nchin dl 1942.
Tl 1940 se scrijel ite tl partit naziunel fascist.
Tl 1946 iel pra i cumëmbri fundadëures dl Südtiroler Künstlerbund, de chël che l vën numinà presidënt l ann do.
L mor a Bulsan dl 1950.

Dal pont d’ududa stilistich ie la prima produzion de scultura de Piffrader nfluenzeda dal ambient de Viena, ulache l se ova furmà, y dala sugestions dla Sezescion cun chëles che l fova unì n cuntat.
Do l’esperienza traumatica dla Prima viera mundiela se urienteiel de viers dl espressionism (dantaldut chël de Egon Schiele y Alfred Kubin), n stil tres chël che l possa nterpreté miec si tenscion dramatica de artist y si vijion tragica dla esistënza, nce te na lingia de dessënies de gran sugestion furmela y nterpretativa.
Tla scultures publiches dla seconda mesa pert di ani Trënta arbandonel l espressionism per sëurantò n stil plu monumentel y rigurëus cun figures statiches da na gestualità teatrela. N ne daussa a uni moda nia desmincë che tl relief dla Cësa dl Fascio ie si stil cundiziunà dassënn dala ndicazions dates dant dal Cumité de costruzion sëurastant.
Do la viera lascia Piffrader belau defin si atività artistica, ma l resta lià al ambient dl’ert tres si ncëria de presidënt dl Künstlerbund.